Vasile Şeicaru - Imposibila nuntă

Versuri: Adrian Păunescu
Muzica: Vasile Şeicaru

Munţii mei duhovnici au intrat în ceaţă,
Clopote bătrâne bat pe mănăstiri,
Când miroase-a iarnă, nunţile îngheaţă,
Pentru noi lunatici, imposibili miri.
Vin să ţi se-nchine vânturi şi dihănii,
Viscolul asupră-mi cade ca un laţ,
Şi ţi-aş face-o nuntă cu un sat de sănii
Şi cu felinare şi cai înstelaţi.


Refren: Îmbracă-te-n alb, preafrumoasă mireasă,
Aşa se cuvine în drama ce-o joc,
Pe urmă plecăm fiecare acasă
Şi munţii vor pune misterul la loc.
 
Pân’-o să se-ntâmple tu vei fi căruntă,
Mie o să-mi vină cea din urmă zi,
Şi va fi şi-aceea tot un fel de nuntă
Şi-mi vei duce grija şi te voi iubi.
Ţi-am adus, mireasă, munţii mei cu noapte,
Nunţi de animale se petrec în munţi,
Codri de miresme şi păduri de şoapte,
Ele sunt salonul ne-ntâmplatei nunţi.
 
Lumânări de nuntă ţin în labe urşii,
Lupii suflă-n focul stânelor pustii,
În rostogolire ne unesc obârşii,
Nu-mi vei fi mireasă, mire nu-ţi voi fi.
Te invit la nunta dulce şi albastră,
Unde zurgălăii scot argint din toţi,
Ce păcat că totuşi nu e nunta noastră,
Ce păcat că morţii i-am fost dat ca soţ.