Versuri: Camelia Radulian
Muzica: Raul Cârstea şi Constantin Neculae
Singurătate şi apoi,
Măcelul toamnei în apus
Şi sîngele din frunze dus
De-a lungul zilnicelor ploi.
Sunt amintiri, sau ce-a rămas,
Desenul tău, umbre pe ape,
De tot ce-a fost să mă îngroape
În colbul ultimului ceas.
Refren: Să-ţi fie dor de dorul meu
Şi ploaia ochilor să doară
Cînd va cădea întîia oară
Din ochii mei, în ochii tăi.
Şi dacă nu-ţi va fi mai greu
De rana ultimei înfrîngeri
Deasupra iernilor să sîngeri
Ca timpul din obrazul meu.
Cu ochii de omăt strivit
Te voi petrece către vară,
Uitând că-n suflet este seară,
Uitând că vara a murit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu