Versuri: Adrian Păunescu
MUzica: Mădălina Amon
Trece viața ca un tren de marfă
Care întârzie la semnal,
Șinele și roțile și trenul
Au ajuns în cel din urmă hal.
Nu se vede nicio perspectivă,
Trenul-naintează monoton,
Au scăzut luminile în stații,
Nici nu mai sunt oameni pe peron.
Nici nu mai sunt oameni pe peron.
