Versuri: Omar Khayam
Muzica: Anca Heroiu
Interpretare: Iulia Iosipescu
Rămâi să mai ciocnim o cupă
La hanul vechi de pe coclauri,
Căci pentru vin şi pentru tine
Mai am în sân trei pumni de aur.
Rămâi să ne-omorâm tristeţea
Şi setea fără de-alinare,
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare.
Ştii tu, frumoaso, că ulciorul
Din care bei înfrigurată
E făurit din taina sfântă,
Din taina unui trup de fată.
L-a făurit cândva olarul,
Cel inspirat de duhul rău,
Din taina unui trup de fată,
Frumos şi cald ca trupul tău.
Înmiresmează-te, frumoaso,
Ca pe-un altar cu mirodenii,
Cât zarea-i plină de albastru,
Cât lumea-i plină de vedenii.
Atât când drumurile lumii
Mai au pe margini bucurii,
Căci mâine în zadar vei bate
La porţi de suflete pustii.
Iubeşte-mă acum, căci anii
Pe năzuinţe-or pune frâuri,
Şi zilele vieţii noastre
Se scurg ca undele pe râuri.
Şi trupul tău care mi-e astăzi
Cel mai dorit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumeţii pe la hanuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu