Versuri: Adrian Păunescu
Muzica: Raul Cârstea
Eu cred că ai plecat pe undeva,
La ora când tresare bobu-n orz,
Şi ai uitat şi nu te-ai mai întors,
Mon cher, mi-e tare dor de dumneata.
Şi, Doamne, câte-aveam să mai aud
De la ţăranul trist cu ochelari,
De la ţăranul trist, cu gânduri mari,
Salcâmul nostru genial din Sud!
Refren: Ce dracu s-a-ntâmplat, Mon cher, de taci,
Şi ai lăsat Delirul nesfârşit,
Tu, Dintre Pământeni Cel mai iubit,
În calendarul cu ţărani săraci?
În lumea pământeană nu mai eşti,
În lumea literară nici atât,
Finalul veacului e mai urât
Fără lumina Mâinii ţărăneşti.
La orizont e iarăşi clasa ta,
Marine Preda, scriitor român,
De veghe Moromeţii tăi rămân
Când Cartea nu-i mai poate ţine-n ea.
Te-ai depărtat de noi cu paşi înceţi,
Contempli cu mirare tot ce e
şi-ntrebi cum întrebai mereu, de ce?
şi satul are iarăşi moromeţi.
Dar dintre toţi, oricâţi ar învia,
Acum când mi-amintesc că ni te-ai stins,
Cu toată disperarea, dinadins,
Mon cher, mi-e tare dor de dumneata.
Nimeni nu mai vorbește despre folkista Valerica Gramaticu. Pe ea am auzito cântând aceasta piesa. S-a stins din viață înainte de 1990, în condiții ciudate. A avut un repertoriu bogat din care mare parte a fost preluat de Mihai Mărginean fara a menționa că aceste piese au fost lansate de către Vali. Micuța blondă, Aviația sunt doar două exemple. Păcat! Dumnezeu sa o odihnească. Sper că acolo, printre îngeri, vocea îi este apreciată mai mult decât i-a fost pe acest pământ!
RăspundețiȘtergere