I N T R O


În liceu, îmi spuneam ce bine ar fi dacă s-ar da admitere la facultate din Cenaclul Flacăra, aş intra prima. Pe urmă, m-am întrebat dacă n-aş putea preda pe undeva un curs de istorie a Cenaclului Flacăra. Poate, într-o bună zi, ideile acestea nu vor mai părea atât de deocheate şi cel mai notoriu fenomen muzical al României va intra în manuale. Sau, poate, niciodată nu vom scăpa de ranchiuni şi nu o să studiem Cenaclul Flacăra, o să-l păstrăm la capitolul amintiri naive din adolescenţă şi atât. Nu ştiu ce va fi, dar ştiu că ştiu folkul Cenaclului Flacăra.

Pornind de la această constatare deloc modestă, ar zice unii, justă, după alţii, şi adăugând că n-am rămas la anii 80, m-am gândit să adun într-un loc folkul românesc. Cu piese, folkişti, poze, evenimente. Un fel de bază de date, spre folosul celor care iubesc acest gen şi pentru cei care încă nu ştiu dacă să-l iubească sau nu. M-aş bucura să fie utilă şi cuiva care are nevoie de amănunte pentru o lucrare ştiinţifică. Sau celor care vor să scrie chiar ei o istorie temeinic documentată, nu doar sentimentală, a folkului românesc. 

Încep cu Cenaclul Flacăra şi sper ca, după un an, să inventariez şi folkul recent. Cu menţiunea că nu voi pomeni chiar toate producţiile aiuristice din ultimii ani. Vorba unui cântec, o să aflaţi care, „Nu oricine îşi cumpără chitară/Se cheamă imediat folkist”. Şi nici oricine îşi face un mp3. 

Mă străduiesc să nu greşesc, dar folosind ca sursă principală caietele mele de acum 30 de ani, e posibil să transcriu greşeli. Sper că mă veţi corecta. Mulţumesc de pe acum viitorilor colaboratori de nădejde. 
Mulţumesc www.tabulaturi.ro, www.youtube.com, www.wikipedia.com şi Biblioteca „George Bariţiu” din Braşov! Mulţumesc, Cenaclul Flacăra, că mi-ai dat de lucru şi că lucrul e atât de frumos! Nu e teză, nu e manual. E tot ce-am putut să dau mai bun pentru folkul made in Romania.


Camelia Onciu
camelia_onciu@yahoo.com

3 iulie 2015